Efectul tău asupra mea...

       Era așa linște în camera mea. Bineînțeles că lumina abea se răsfrângea prin draperia trasă . Eu ca deobicei, stăteam în patul moale si calduț în care timpul își pierde continuitatea. Parcă totul se pierduse si amuțise în același timp , iar eu...bineînteles ..ma gândeam la tine. 
 Deschid ochii pe care până acum i-au legănat visele și rămân supefiată..pe langă mine parcă trece o umbră . Mă ridic în fund ,acum nu prea speriată si cercetez . Oare ce am ? Totul e așa de liniștit și parcă nimic nu se putea mișca. Am verificat iar încăperea adormită și ..nimic. Ce a fost asta? Oare a fost efectul imaginației mele? Oare chiar așa aproape te simțeam în momentul acela? Erai așa aproape de parcă te-aș fi gustat...parcă iți simțam gustul pe limba și mirosul în nari : mirosul tău atât de dulce amestecat cu ceva tipic ție , ceva tipic bărbătesc care iți dă mereu mai mult farmec.
 Tristă , parcă-mi doream ca umbra aceea să fie adevărată , mă las pe spate , cu părul aiurea , închid ochii si îmi bag în urechi caștile care m-au ajutat de atâtea ori . De data asta simt cum muzica mă trage încet încet in vise line în care tu chiar ești prezent și în care chiar mă pot îmbata de tine.