Să știți că..avem multă treabă !
Este legea iubirii cea care conduce omenirea. În focul iubirii și fierul cel mai tare se înmoaie.
Întrebări...
Cum nu am mai spus-o sau defapt am mai spus
Nu e frumos să cauți întrebări fără răspuns !
Când întrebarea e pusă ,dar răspunsul mort
E clar că deja ai găsit antidot !
O cană de ceai ?
Din cauza varicelei, care m-a lovit săptămâna asta nu am iesit afara , dar din cate observ și aud de la oamenii care chiar au voie să iasă din casă :-L , este frig.
De mine este bine , pentru că stau la căldură sub păturică ... cu ceaiul lângă mine.. .
Vă recomand și vouă un astfel de tratament împotriva frigului .
Așadar , cine vrea o cană de ceai <3.?
De mine este bine , pentru că stau la căldură sub păturică ... cu ceaiul lângă mine.. .
Vă recomand și vouă un astfel de tratament împotriva frigului .Așadar , cine vrea o cană de ceai <3.?
Bună dragii mei ,
Se pare că am început luna noiembrie mai târziu aici pe blog , dar... hai totuși să trăim cum trebuie și în ea sau măcar să încercăm !
With love , Ana ! <3.
With love , Ana ! <3.
Toamnă baby...
Sâmbătă și săptămâna încă nu s-a terminat. Poate că nici nu vreau... Tot ce vreau acum e să ajung acasa (la Cobadin) unde să mă pot bucura de toamnă. Acum realizez că a doua lună a toamnei se termină și eu încă nu m-am apucat să mă las purtată de inspirație , să scriu despre tot ce mă înconjoară și tot ce simt.
Acum stau pe pervazul geamului și încerc să-mi dau seama ce e diferit de toamna trecută. Păăi ?! Totul ...
În primul rând...pentru mine s-a schimbat locul unde trăiesc și parcă aici toamna lucrează altfel. Parcul de langă liceu care mi se părea așa de vesel la începutul școlii ,acum e trist și incărcat de o melanolie care pe mine pur si simplu mă copleșește .
Acum îmi dau seama că parcă pe zi ce trece copacii pe lângă care trec in fiecare dimineață spre liceu , se fac parcă tot mai mari si mai impunători cu toate că frunzele lor , care cad și uneori mă ating ...îi părăsesc.
Nu aș pute spune că-mi displace toamna , doar că diminețile ei sunt așa de reci , așa de pornite impotriva mea că uneori mă fac să plang.
Și parcă acum toamna a trecut mai repede și parcă tot vrea să treacă , poate o încurajez să treacă să se ducă pentru că-mi răstălmăcește sentimentele , mă îndepărtează de oameni și de locuri.
Acum stau pe pervazul geamului și încerc să-mi dau seama ce e diferit de toamna trecută. Păăi ?! Totul ...În primul rând...pentru mine s-a schimbat locul unde trăiesc și parcă aici toamna lucrează altfel. Parcul de langă liceu care mi se părea așa de vesel la începutul școlii ,acum e trist și incărcat de o melanolie care pe mine pur si simplu mă copleșește .
Acum îmi dau seama că parcă pe zi ce trece copacii pe lângă care trec in fiecare dimineață spre liceu , se fac parcă tot mai mari si mai impunători cu toate că frunzele lor , care cad și uneori mă ating ...îi părăsesc.
Nu aș pute spune că-mi displace toamna , doar că diminețile ei sunt așa de reci , așa de pornite impotriva mea că uneori mă fac să plang.
Și parcă acum toamna a trecut mai repede și parcă tot vrea să treacă , poate o încurajez să treacă să se ducă pentru că-mi răstălmăcește sentimentele , mă îndepărtează de oameni și de locuri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






